Home
Localizare
Istoric
Imprejurimi
Actiuni
Impresii (forum)
Galerie foto

Tur virtual 360°

Contact
 
en de fr pl hu

Imprejurimi
 

 

Orașul Lipova

Prima atestare documentară a oraşului Lipova datează din anul 1314 sub denumirea de Lipva. În anul 1324 aşezarea este menţionată sub denumirea de castellanus de Lypua, topic ce reflectă caracterul fortificat al aşezării de la acea vreme. Soimoşul este atestat documentar din anul 1278 sub denumirea de Solymos (1319 - castellanus de Solumus), iar Radna este menţionată în anul 1440. Aşezat la răscrucea drumurilor ce duc spre Transilvania, Banat şi Ţara Românească, oraşul Lipova a avut parte de o istorie extrem de zbuciumată. Amplasarea strategică de la ieşirea Mureşului din defileu a făcut din oraşul Lipova un centru extrem de râvnit. Astfel, după invazia tătarilor din anul 1241 sunt refăcute fortificaţiile şi în jurul cetăţii prinde contur viitoarea aşezare urbană. De numele cetăţii sunt legate nume sonore ale istoriei precum sunt Iancu de Hunedoara, Matei Corvin, Gheorghe Doja, Ioan Zapolya etc.
Disputele succesive au făcut ca oraşul să intre de două ori sub administraţie otomană (1552-1595 şi 1613-1716), iar din anul 1716 intră sub dominaţie habsburgică. Lipova secolelor XVIII şi XIX este un centru economic dezvoltat cu bresle şi meşteşugari renumiţi. Lipova devine în timpul revoluţiei paşoptiste şi în prima jumătate a secolului al XX-lea un important centru de emancipare politică şi naţională de al cărui activitate sunt legate nume de rezonanţă precum Nicolae Bălcescu, Vasile Goldiş, Alexandru Mocioni şi Teodor Serb.
Populaţia oraşului număra la recensământul din anul 2002 un număr de 11236 locuitori. Din punct de vedere etnic, populaţia avea următoarea structură: 92,1% români, 4,4% maghiari, 1,0% rromi, 1,9% germani, 0,2% slovaci, 0,1% ucrainieni şi 0,3% alte naţionalităţi şi populaţie nedeclarată.
Cetatea Șoimoşului a avut parte şi ea de perioade succesive zbuciumate strâns legate de evenimentele istorice ale Lipovei şi de rolul decisiv de apărare a principalei porţi de intrare spre Transilvania. Economia oraşului cunoaşte în prezent o dinamică puternică cu creşteri semnificative semnalate în toate sectoarele de activitate. Industria constructoare de maşini, industria uşoară, serviciile şi turismul sunt sectoarele economice cele mai bine reprezentate.

Potenţialul turistic de care dispune oraşul cuprinde atât elemente ale fondului turistic natural dar mai cu seama din cel antropic. Marea concentrare de obiective turistice fac din oraşul Lipova un important centru de convergenţă turistică. Rezervaţia naturală "Balta Șoimoş", Cetatea Șoimoş, Mănăstirea "Sfânta Maria" din Radna, biserica "Buna Vestire" din Șoimoş, ansamblul bisericii "Adormirea Maicii Domnului", muzeul orăşenesc, bazarul "Sub dughene" (bazarul turcesc), ansamblul urban din jurul primăriei (str. Nicolae Bălcescu) şi nu în ultimul rând staţiunea balneoclimaterică Băile Lipova unde au fost puse în valoare izvoare minerale cu efecte curative care ar trebui să fie destinaţii precise pentru orice turist din ţară sau din străinătate care vizitează aceste locuri.

Munţii Zărandului

Localizaţi la nord de Valea Mureşului, Munţii Zarandului aparţin Munţilor Apuseni fiind situaţi în partea de SV a acestora dominând Câmpia Aradului cu care vine în contact.
Munţii Zarandului nu prezintă un relief semeţ datorită altitudinilor mici, de regulă sub 600 m, vârful Drocea fiind cel mai înalt cu cei 836 m ai săi. Văile s-au adâncit cu circa 200-300 m, sunt mai abrupte în partea inferioară şi prezintă cursuri de apă cu debit mic, nu rare fiind situaţile în care pârâurile seacă în timpul verii. Majoritatea văilor sunt străbătute de drumuri forestiere accesibile chiar şi autoturismelor. Creasta principală a masivului este sinuoasă şi fragmentată de numeroasele înşeuări aflate la obirşia pârâurilor. Din această creastă se desprind creste secundare înspre Valea Mureşului (S) şi Valea Crişului Alb (N), cele S-ice fiind mult mai lungi. In general Munţii Zarandului sunt acoperiţi de păduri de foioase formate din fag, carpen, stejar etc.care umbresc potecile ce parcurg masivul. In partea de E poienile sunt mai numeroase oferind călătorilor locuri de popas care invită la odihnă. De asemenea se mai găsesc sălaşe ţărăneşti răspândite pe crestele masivului, sălaşe arhaice populate mai mult vara. Creasta principală a Munţilor Zarand este marcată cu bandă roşie, începând de sub vârful Capra până în şaua prin care trece drumul ce leagă localităţile Obârşia şi Vaţa de Jos. Majoritatea traseelor turistice marcate se găsesc în partea de V a masivului, trasee care se desprind din creasta principală. In punctele importante se găsesc table indicatoare spre diverse obiective.

Băile Lipova

Situate în imediata apropiere a oraşului Lipova, Băile Lipova oferă posibilităţi de cazare şi agrement.

 

 

 

Mănăstirea și Bazilica Maria Radna

Amplasată în Radna, în apropierea dealului pe care se află Cetaate Șoimoș, pe un fundament mai înalt ca vatra localităţii cu 25 m. Poziţia aceasta o face să domine orașul Lipova şi cele două cartiere, Radna şi Şoimoş. Se observă de la mari distanţe din orice parte ai veni, dinspre Arad, Timişoara, Ususău sau lunca Mureşului, în amonte sau în aval de Lipova.

 

 

 

 

 

Căsoaia

Complexul turistic Căsoaia este situat într-o depresiune din munţii Zarandului, înconjurat de mirifice păduri de foioase, la o altitudine de aproximativ 230 m pe malurile paraului Araneag, oferind turistilor conditii optime de cazare si agrement. Numele l-a primit chiar de la turisti care, strabatand superba padure, cu ani in urma, au descoperit o casa care se pare ca era cea mai mare din zona si au numit-o "casoaia".
Complexul se afla la o distanţa de 50 km de municipiul Arad, respectiv la 90 km. de punctul de intrare in tara prin vama Nadlac.
Traseul de acces dinspre vest este:
Arad- Siria - Masca - Maderat - Tirnova - Araneag - Casoaia, urmand din Arad DJ, iar accesul din directia Bucuresti - Deva pe DN 7 este: Deva - Lipova - Paulis - Ghioroc - Siria - Tirnova - Araneag - Casoaia. Accesul pornind de la Cetatea Șoimoș se poate face și pe potecile marcate din Munții Zărand (aprox. 3-4 ore).

 

 

Ruinele Cetăţii Medievale Șiria

Deasupra Siriei se vad si acum ruinele cetatii feudale, ridicata probabil in secolul al XIII-lea, la care se poate ajunge pe un drum care porneste din centrul comunei.
Accesul pornind de la Cetatea Șoimoș se poate face și pe potecile marcate din Munții Zărand

 

.

Balta Șoimoş

Rezervaţie de tip zoologică, situată la baza dealului pe care se află cetatea. Este poziţionată în extravilan în albia majoră a râului Mureş, lângă E68 (Arad – Deva) şi linia de cale ferată SNCFR la ieşirea din localitate înspre Deva imediat lângă calea ferată.

Muzeul oraşului Lipova

Muzeul este adapostit de casa care a apartinut omului politic Sever Bocu, în perioada 1922 – 1953. Cinci sali ale expozitiei permanente pastreaza înca amenajarile interioare fastuoase comandate de Bocu: parchetul cu intarsii, sobele din faianta vieneza, policandrele si oglinzile din cristal, piese de mobilier. În expunere se afla colectia de arta donata muzeului de familia Eleonora Costescu si Vasile Varga, în 1980: pictura româneasca moderna (Ion Andreescu, Nicolae Tonitza, ), pictura din scolile flamanda, italiana, engleza, franceza, maghiara precum si piese de arta decorativa (argintarie, portelan, sticlarie).

Muzeul Orașului Lipova
Str. N. Balcescu 21, 315400 Lipova; tel: 0257 563303